Notiunea societatii cu raspundere limitata
Soocietatea cu raspundere lmitata este forma de societate comerciala aparuta mai tarziu in activitatea comerciala. Aceasta forma de societate s-a ivit din nevoia de a satisface anumite cerinte ale activitatii comerciale.
Ca si in cazul societatii in nume colectiv, societatea cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea asociatiilor. Datorita cestui fapt, numarul asociatilor este limitat, iar partile sociale nu sunt liber cesibile.
Intocmai ca si in cazul societatii pe actiuni, in societatea cu raspundere limitata, asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limita aporturilor lor.
Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate consituita pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aporturilor lor.
Caracterele societatii cu raspundere limitata sunt:
a) asocierea se bazeaza pe increderea asociatiilor. Societatea are un caracter intuitu personae, ca si societatile de persoane;
b) capitalul social este divizat in anumite fractiuni denumite parti sociale. Aceste parti sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile;
c) asociatii raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.
Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic
Potrivit Legii 31/1990, societatea cu raspundere lmitata se poate constitui prin aportul unui singur asociat, care va fi detinatorul tuturor partilor sociale.
Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, ca orice societate comerciala, dobandeste calitatea de comerciant (profesionist) prin constituirea sa, in conditiile legii.
În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit legii, adunării generale a asociaţilor.
Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate.
În societatea care se înfiinţează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate.
Potrivit art. 14 din Legea 31/1990, o persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.
În caz de încălcare a prevederilor art.14 alin. (1) şi (2) din Legea 31/1990, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, precum şi orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituită.
Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în condiţiile prevăzute de lege pentru societăţile cu răspundere limitată.
Contractele între societatea cu răspundere limitată şi persoana fizică sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.
Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societăţii cu răspundere limitată al cărui asociat unic este.
Constituirea societatii cu raspundere limitata
La baza constituirii societatii se afla contractul de societate si statutul societatii. In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, actul constitutiv il reprezinta statutul societatii. Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv.
Actele constitutive ale societatii
Portivit art. 5 alin.1 din Legea nr.31/1990, societatea cu raspundere limitata se va constitui prin contract de societate si statut.
In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic se intocmeste numai statutul.
Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.
Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile prevăzute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sau pentru cele prevăzute de prezenta lege, cu modificările şi completările ulterioare.
Contractul de societate
Contractul de societate privind constituirea societatii cu raspundere limitata trebuie sa cuprinda mentiunile cerute de art. 7 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale. In plus, acest contract trebuie sa prevada si repartizarea partilor sociale intre asociati.
a) datele de identificare ale asociaţilor;
b) forma, denumirea şi sediul social;
c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
d) capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării. La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
e1) în cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă sunt numiţi cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
h) durata societăţii;
i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Asociatii
La constituirea societatii cu raspundere limitata pot participa persoane fizice si persoane juridice. Numarul asociatilor este lasat la aprecierea persoanelor interesate sa constituie societatea.
Pentru a asigura caracterul intuitu personae al societatii, legea limiteaza numarul asociatilor la cel mult 50 de asociati.
Firma societatii
Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire care sa arate obiectul de activitate si va fi insotita de mentiune scrisa in intregime ,,societate cu raspundere limitata” sau “S.R.L.”
Capitalul social
Societatea cu răspundere limitată este obligata să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.
Contractul de societate trebuie sa prevada capitalul social subscris si varsat.
Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei.
Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.
Aporturile în natură trebuie să fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate şi sunt vărsate prin transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.
Prestaţiile în muncă sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.
În lipsă de stipulaţie contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerţului.
Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul.
Pe durata societăţii, creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturile lor numai asupra părţii din beneficiile cuvenite asociatului după bilanţul contabil, iar după dizolvarea societăţii, asupra părţii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
Aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi.
Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.
Capitalul social poate fi redus prin:
a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.
Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:
a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;
c) alte procedee prevăzute de lege.
Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Hotărârea va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, să arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură.
De asemenea, acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.
Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora capitalul social.
Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi. Aporturile în creanţe nu sunt admise.
Partile sociale
Capitalul social se divide in fractiuni denumite parti sociale. Ele au o valoare nominala egala, care nu poate fi mai mica de 10 lei.
In contractul de societate trebuie sa se arate numarul partilor sociale si repartizarea lor intre asociati.
Drepturile asociatilor asupra partilor sociale sunt constatate prin certificatul eliberat, la cerere, de catre administratorii societatii.
Părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Formalitatile necesare constituirii societatii
Formalitatile necesare constituirii societatii cu raspundere limitata sunt: intocmirea actelor constitutive; autorizarea functionarii societatii de catre Oficiul Registrului Comertului; publicitatea prin Monitorul Oficial, inmatricularea societatii in Registrul Comertului si inscrierea fiscala a societatii.
În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea. Ei răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea acestei obligaţii.
Cererea va fi însoţită de:
a) actul constitutiv al societăţii;
b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
d) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
e) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege;
g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.
Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului.
Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale.
Societăţile comerciale străine pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale, precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.
Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătură asemenea neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.
Adunarea asociatilor
Adunarea asociatilor este organul de deliberaare si decizie al societati cu raspundere limitata. Ea exprima vointa sociala si, in consecinta , decide in toate problemele esentiale ale activitatii societatii.
Hotărârile asociaţilor se iau în adunarea generală.
Prin actul constitutiv se va putea stabili că votarea se poate face şi prin corespondenţă. Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.
Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel. Fiecare parte socială dă dreptul la un vot.
Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate.
Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi.
Adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:
a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
b) să desemneze administratorii şi cenzorii, să îi revoce/demită şi să le dea descărcare de activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;
c) să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
d) să modifice actul constitutiv.
Administratorii sunt obligaţi să convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o dată pe an sau de câte ori este necesar.
Un asociat sau un număr de asociaţi, ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.
Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.
Administratorii societatii
Societatea este administrată de unul sau mai mulţi administratori, asociaţi sau neasociaţi, numiţi prin actul constitutiv sau de adunarea generală.
Administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociaţilor, mandatul de administrator în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune.
Controlul gestiunii
In societatea cu raspundere limitata controlul gestiunii societatii se realizeaza in mod diferit
In anumite cazuri, controlul gestiunii se efectueaza prin cenzorii societatii, ca si in cazul societatii pe actiuni.
In alte cazuri, controlul gestiunii este asigurat de catre asociati, ca si in cazul societatii in nume colectiv.
Statutul societatilor cu raspundere limitata poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor.
Cenzorii, ca organ de control al gestiunii, pot exista in orice societate cu raspundere limitata, cu deosebirea ca, in societatile mici, cu cel mult 15 asociati, alegerea cenzorilor este facultativa, pe cand in societatile mai mari, cu peste 15 asociati, alegerea cenzorilor este obligatorie.
Cenzorii societatii pot fi asociati, cu exceptia cenzorului contabil, care poate fi un tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative..
Daca in societatea cu raspundere limitata nu exista cenzori, controlul gestiunii se asigura de catre asociati.
Cat priveste continutul dreptului de control, legea precizeaza ca este similar dreptului pe care asociatii il au in societatile in nume colectiv.
Asociatii participa la deliberari si luarea deciziilor privind toate problemele esentiale ale activitatii societatii.
Asociatii sunt in drept sa ia la cunostinta, inainte de a fi prezentate spre dezbatere adunarii asociatilor, de bilant si contul de profit si pierderi, ca si de raportul administratorilor.
Societatea cu raspundere limitata trebuie ca, la sfarsitul exercitiului financiar, sa intocmeasca bilantul contabil, in conditiile prevazute de Legea nr.82/1991 asupra contabilitatii.
Bilantul contabil se compune din: bilant, contul de profit si pierderi, anexe si raportul de gestiune.
Administratorii trebuie sa prezinte, cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii asociatilor, bilantul exercitiului precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul lor si de documentele justificative.
Potrivit legii, bilantul societatii va fi aprobat de adunarea asociatilor, dupa care va fi depus de administratori, in termen de 15 zile la registrul comertului, pentru a fi mentionat in registru si publicat in Monitorul Oficial.
Dividendele
Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.
Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
Transmiterea partilor sociale
Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.
Transmiterea către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.
În cazul dobândirii unei părţi sociale prin succesiune, prevederile de mai sus nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat.
În cazul în care s-ar depăşi maximul legal de asociaţi din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal.
Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii. Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii ei în registrul comerţului.
Actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociaţi vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în registrul comerţului potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (4) din Legea 31/1990.
Retragerea si excluderea asociatului din societate
Asociatul în societatea cu răspundere limitată se poate retrage:
a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
În situaţia prevăzută la lit. c), instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.
Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal.
Poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată:
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 80 şi 82 din Legea 31/1990;
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat. Când excluderea se cere de către un asociat, se vor cita societatea şi asociatul pârât. Ca urmare a excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. Asociatul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia. Acesta rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate, până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
Dacă, în momentul excluderii, sunt operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni.
Dizolvarea si lichidarea societatii
Societatea cu raspundere limitata se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor generale referitoare la dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale si regulilor speciale prevazute de lege pentru aceasta forma de societate.
Societatea se dizolvă prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulităţii societăţii;
d) hotărârea adunării generale;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
f) falimentul societăţii;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.
Societatea cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur. Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.
Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.
Din momentul dizolvării, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse.
Bibliografie:
- Drept comercial Roman – Stanciu.D Carpenaru – Editura ALLBECK - Bucuresti 2002
- Legea 31/1990 privind societatile comerciale
